E-atat de simplu sa respiri si totusi greu,inca te miri
Ca trupul meu inca depinde,ca pielea mea nu te cuprinde
Ca stau in neant,te-as reaprinde
Acum,doar la zenit......
Ochii iti ard ca lampionul,dar n-ai stiut sa-mi tii isonul
E"interzis"pentru profani,dar e permis pentru orfani
Cei vaduviti de sentimente,cei care nu mai au ce pierde
Cei care mor subit.....
Raceala ta de plumb topit,tot sangele mi l-a hranit
Credeam ca strang in pumn cenusa,ca mi te potrivesti manusa
Ca esti astrul,m-ai orbit ...acum la asfintit
Dar ai deschis o usa.....
Simteam ca tu acela esti,venind din bolti si imi cersesti
Un alt sarut plin de emfaza,imi pare rau dar sunt in staza
Iar trupul iti este acum gol,e-un colier ce striga "Dor"
E doar o ipostaza.....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu