Imi amintesc acel loc sfant mereu
Eram un soare,scanteie,Dumnezeu
Ochii imi privesc neinsetati spre cer
Eliberarea este tot ce vreau sa cer
Am trait milenii si milenii,am simtit
Atat de multe atingeri si clipe-n asfintit
O dragoste terrana si foc necuprins
Atunci cand prima oara m-ai atins
Am fost un calator care ca voi,dorea
Sa simta,sa deplanga existenta sa
Dar sufletul este nespus de obosit
Ceva il cheama Acasa,cu dor negrait
O,locul meu pe bolta nesfarsita
A stat gol in singuratatea infinita
Vreau sa redevin ce-am fost candva
O stea care emana iar Iubirea Sa...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu